Raspunsul Organizatiei Natiunilor Unite la pandemia COVID-19 a fost condus de catre secretarul general al acesteia si poate fi impartit in rezolutii oficiale la Adunarea Generala si la Consiliul de Securitate (CSONU) si operatiuni prin intermediul agentiilor sale specializate. S-a axat in principal pe sprijinul Organizatiei Mondiale a Sanatatii in etapele initiale, dar implicand mai multe agentii orientate spre umanitate pe masura ce impactul umanitar a devenit mai clar, iar apoi organizatiile economice, precum Conferinta Natiunilor Unite pentru comert si dezvoltare, Organizatia Internationala a Muncii si Banca Mondiala, pe masura ce implicatiile socio-economice s-au inrautatit.
In Iunie 2020, secretarul general a lansat „Raspunsul complet al ONU la COVID-19”; ONU a lansat, de asemenea, o initiativa globala de vaccinare. Avand in vedere impactul asupra economiei globale, finantarea a reprezentat o problema speciala, la fel ca si in cazul operatiunilor in curs, iar „Raspunsul complet al ONU la COVID-19” are atasat un pachet de finantare dedicat. CSONU a fost criticat pentru un raspuns coordonat lent, in special in ceea ce priveste incetarea focului global, care are ca scop deschiderea accesului umanitar catre cele mai vulnerabile persoane din zonele de conflict.
Raspuns cuprinzator al Organizatiei Natiunilor Unite la COVID-19
„Raspunsul cuprinzator al ONU la COVID-19” este un document politic emis de catre secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite la 25 Iunie 2020, care are ca scop coordonarea sistemului Natiunilor Unite pentru „salvarea vietilor si protejarea societatilor”. Documentul de politica stabileste ce trebuie facut pentru a oferi un raspuns global „care nu lasa pe nimeni in urma”, reduce vulnerabilitatea globala la viitoarele pandemii, construieste rezistenta la socurile viitoare, in special schimbarile climatice si abordeaza „inegalitatile severe si sistemice expuse de pandemia Covid “.
Documentul se concentreaza pe trei abordari operationale principale, si anume furnizarea unui raspuns coordonat si cuprinzator asupra sanatatii; adoptarea de politici pentru a aborda efectele negative ale drepturilor omului, umanitare si socioeconomice si crearea unui proces de recuperare care readuce societatea pe un fagas normal.
Ca parte a raspunsului Organizatiei Natiunilor Unite, Secretarul General al ONU a fost proeminent in asigurarea mentinerii operatiunilor normale ale ONU, in lansarea evenimentelor si in apeluri in numele Sistemului Natiunilor Unite, inclusiv pentru primul tratat de incetare a focului la nivel mondial si pentru obtinerea a miliarde de dolari in finantare.
De asemenea, el a aparat raspunsul OMS la criza si a luptat impotriva dezinformarii COVID-19. Pe masura ce raspunsul ONU a devenit mai sistematizat, el a emis rapoarte de politici, pe teme de populatie si regiune, pentru a ajuta guvernele sa abordeze consecintele pandemiei.
Adunarea Generala
Adunarea Generala a adoptat doua rezolutii care abordeaza direct pandemia de coronavirus. Primul, la 2 Aprilie 2020 (A / RES / 74/270), privind „Solidaritatea globala pentru combaterea bolii coronavirus 2019 (COVID-19)”, reafirma angajamentul Adunarii Generale pentru cooperarea internationala si multilateralism si exprima „un sprijin puternic pentru rolul central al sistemului Natiunilor Unite ”.
In plus, subliniaza necesitatea respectarii drepturilor omului in timpul pandemiei; exprima condoleante familiilor celor afectati; multumeste si ofera sprijin personalului medical; solicita „o cooperare internationala intensificata pentru limitarea, atenuarea si infrangerea pandemiei”, inclusiv prin intermediul Organizatiei Mondiale a Sanatatii; isi reinnoieste angajamentul de a ajuta pe cei mai vulnerabili; isi reafirma angajamentul fata de actiunile ONU si fata de dezvoltarea durabila; exprima optimism pentru viitor si invita Sistemul Natiunilor Unite, condus de secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, „sa colaboreze cu toti actorii relevanti pentru a mobiliza un raspuns global coordonat la pandemie si impactul sau social, economic si financiar negativ, asupra tuturor societatilor”.
A doua rezolutie, adoptata la 20 Aprilie 2020 (A / RES / 74/274) privind „Cooperarea internationala pentru a asigura accesul global la medicamente, vaccinuri si echipamente medicale pentru a face fata COVID-19” indeamna la cooperarea internationala in ceea ce priveste accesul echitabil la echipamente medicale la nivel mondial, tratament si vaccinuri.
Pentru a-si respecta mandatele, a indeplini serviciile esentiale si a asigura continuitatea, Adunarea a adoptat proceduri de lucru inovatoare, in special „procedura de tacere”, care ofera statelor membre cel putin 72 de ore pentru a ridica obiectii cu privire la un proiect de rezolutie sau decizie, permitand tarilor sa isi prezinte pozitiile.
In 2 Iunie 2020, presedintele adunarii generale, Tijani Muhammad-Bande, a cerut statelor membre ONU sa plaseze drepturile omului in centrul raspunsului lor continuu la COVID-19 si sa se asigure ca toata lumea se poate bucura de „dreptate si pace”.
Doua rezolutii (A/RES / 74/306) adaugate „Raspuns cuprinzator si coordonat la pandemia COVID-19” si (A / RES / 74/307) „Raspunsul unit impotriva amenintarilor la adresa sanatatii globale: combaterea COVID-19” au fost adoptate pe 11 Septembrie 2020, unde Adunarea a solicitat intensificarea cooperarii internationale si a eforturilor multilaterale in gestionarea focarelor de boli, inclusiv prin schimbul de informatii in timp util, corecte si transparente, schimbul de date epidemiologice si clinice, schimbul de materiale necesare cercetarii si dezvoltarii.
Consiliu de Securitate
Consiliul de Securitate a adoptat o rezolutie care abordeaza direct pandemia coronavirusului, la 1 Iulie 2020: S / RES / 2532 „Mentinerea pacii si securitatii internationale”, cerand un acord de incetare a focului global pentru a oferi acces umanitar celor mai vulnerabili din lume, in zonele de conflict. La 24 Septembrie 2020, Consiliul de Securitate a gazduit o dezbatere la nivel de Summit pe tema „Mentinerea pacii si securitatii internationale: guvernanta globala dupa COVID-19” pentru a discuta in continuare necesitatea reformei guvernantei globale si pentru a consolida convergenta catre o pace si securitate globala durabile .
Raspunsurile Sistemului Natiunilor Unite
Intr-o declaratie comuna din 13 Octombrie, Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura, Fondul International pentru Dezvoltare Agricola, Organizatia Internationala a Muncii si Organizatia Mondiala a Sanatatii au cerut „solidaritate si sprijin global, in special cu cei mai vulnerabili din societatile noastre” si a subliniat ca zeci de milioane de oameni, in special din tarile in curs de dezvoltare, risca sa cada in saracie extrema, cu aproape jumatate din forta de munca mondiala de 3,3 miliarde oameni, riscand sa-si piarda locul de munca.
Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (FAO)
FAO si agentiile partenere avertizeaza cu privire la cresterea foametei din Iunie 2020. La 16 Iunie 2020, biroul ONU pentru America Latina si Caraibe (CEPAL), impreuna cu FAO, a propus intr-un nou studiu, 10 masuri pentru evitarea cresterii foametei in regiune, inclusiv printr-o „subventie anti-foame”, deoarece s-a constatat ca cei care traiesc in saracie extrema in regiune, ar putea depasi 83 de milioane pana la sfarsitul anului 2020, din cauza impactului pandemiei. La 14 Iulie 2020, Qu Dongyu, directorul general al FAO, a lansat programul sau cuprinzator de raspuns si recuperare COVID-19 pentru a preveni o urgenta alimentara globala in timpul si dupa pandemie si pentru a oferi „raspunsuri de dezvoltare pe termen mediu si lung pentru securitatea alimentara si nutritie “, costand intr-o investitie initiala de 1,2 miliarde de dolari. La 17 Iulie, PAM si FAO au avertizat in comun ca foamea ameninta „sa creasca la niveluri devastatoare in 25 de tari in urmatoarele luni”, impingand pe cei mai saraci din lume „mai aproape de abisul” foametei.
La 29 Iulie, FAO a lansat un „apel la actiune”, subliniind situatia sutelor de milioane de mici fermieri din Asia-Pacific, care produc majoritatea alimentelor din lume si ale caror mijloace de trai sufera disproportionat din cauza pandemiei. La 21 August, FAO si Programul alimentar mondial, citand date care arata ca peste 3 milioane de persoane se confrunta cu insecuritate alimentara acuta din cauza COVID-19 si a conflictelor, au solicitat actiuni umanitare urgente si sustinute in Burkina Faso.
Organizatia Internationala a Muncii (OIM)
OIM avertizeaza cu privire la somajul global masiv, inca din luna Martie. La 18 Martie 2020, OIM a lansat proiectii care arata ca milioane de oameni vor ramane fara loc de munca din cauza pandemiei si a solicitat un raspuns politic coordonat la nivel international, asa cum se intamplase in criza financiara din 2008, pentru a reduce semnificativ impactul asupra somajului global. La 28 Aprilie, ILO a emis Monitorul ILO a treia editie: “COVID-19 si Lumea muncii”, raportand ca aproximativ 1,6 miliarde de persoane angajate in economia informala, adica aproape jumatate din forta de munca globala, isi pot vedea mijloacele de existenta distruse din cauza raspunsurilor de blocare la raspandirea COVID-19, in timp ce peste 430 de milioane de intreprinderi din sectoarele afectate au riscat „intreruperi grave”.
Marcand Ziua Mondiala pentru Securitate si Sanatate in Munca, OIM a emis un al doilea nou raport, Asigurarea securitatii si sanatatii la locul de munca, indemnand tarile sa ia masuri pentru prevenirea si controlul COVID-19 la locul de munca. La 27 Mai, OIM a avertizat intr-un nou raport ca mai mult de unul din sase tineri au incetat sa lucreze de la inceputul pandemiei, creand o „generatie blocata”.
La 12 Iunie 2020, directorul general al OIM, care marcheaza Ziua Mondiala impotriva Muncii Copilului, avertizeaza ca eforturile uriase realizate pentru a pune capat muncii copiilor in ultimele doua decenii risca sa fie inversate de pandemia COVID-19.
La 30 Iunie, directorul general al OIM, comentand noile date ale OIM care arata ca programul de lucru a scazut cu 14% in al doilea trimestru al anului 2020, a declarat ca impactul crizei COVID-19 asupra locurilor de munca a fost mult mai grav decat era asteptat initial, apeland la guverne, lucratori si angajatori pentru a conveni asupra unui plan de redresare economica durabila si pentru a reduce inegalitatile provocate de pandemie. La 8 Iulie, secretarul general al ONU a declarat la „Summitul Global”, organizat de OIM, parte a unui eveniment virtual de cinci zile care abordeaza pandemia coronavirusului, ca locurile de munca decente trebuie sa alimenteze recuperarea COVID-19 pentru a „reconstrui o lume mai buna”.
