Haga este resedinta regala si guvernamentala a Olandei, are o istorie interesanta si o multime de muzee, strazi, zone protejate si obiective de interes national de vizitat. In plus, acest oras cu o populatie de aproape jumatate de milion de locuitori este si o excelenta destinatie pentru shopping.
Numele oficial al orasului Haga este „s-Gravenhage” care inseamna „ocolul contelui”. Acesta se refera la inceputurile asezarii, care a fost initial resedinta de vanatoare a contilor olandezi. Haga este sediul guvernului olandez insa nu si capitala Olandei, rol desemnat comunei Amsterdam. In Olanda nu se face distinctie intre oras si sat, de aceea orasele Olandei sunt azi comune.
In Haga ( in olandeza Den Haag) locuieste familia regala, aici se afla sediul guvernului-camerelor superioare (Eerste Kamer) si inferioare (Tweede Kamer), al parlamentului (Staten-Generaal), al curtii de Justitie(Hoge Raad der Nederlanden), Consiliul de Stat (Raad van State) si a multor ambasade, cu alte cuvinte Haga este centrul administrativ si politic al tarii.
Haga joaca un rol important în politica international . Aici îsi au sediul peste 150 organizatii internationale. Principalele institutii sunt:
Eurojust, corpul procuorilor statelor membre ale Uniunii Europene
Europol, Biroul de politie european
Curtea Internationala de Justitie
Curtea Penala Internationala
Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie
Curtea Permanenta de arbitraj.
Geografie
Haga este situata pe malul Marii Nordului, este plina de verdeata, intreprinderile industriale sunt putine la numar si exista multe posibilitati interesante de petrecere a timpului liber. Multi olandezi se stabilesc aici la batranete in cartierul de vile dintre orasul vechi si litoral.
Din punct de vedere administrativ Haga este divizata in opt districte: Escamp, Haagse Hout, Laak, Leidschenveen-Ypenburg, Loosduinen, Centrum, Scheveningen si Segbroek.
Istorie
In sec XIV la Haga au fost transferate curtile supreme de justitie ale provinciilor Zeeland si Olanda astfel importanta orasului a inceput sa creasca.
Printului olandez Mauriciu de Nassau si-a mutat resedinta aici la sfarsitul sec XVI , exemplu urmat mai apoi si de guvernul din Delft (oras situat in provincia Olanda de Sud).
Bazele parlamentului olandez de astazi s-au pus in sec XVI si XVII datorita intrunirilor reprezentantilor provinciilor olandeze, astfel satul a cunoscut o perioada de glorie. „Cel mai mare sat din Europa” a capatat statutul de oras abia in anul 1806 datorita lui Ludovic, fratele lui Napoleon , drept „despagubire” pentru stramutarea (de scurta durata) a guvernului la Amsterdam.
Conferintele de Pace dintre anii 1899 si 1907, incheiate cu Acordul de Pace de la Haga au conferit asezarii o importanta internationala majora. Mostenirea materiala lasata de aceste evenimente o reprezinta Palatul Pacii, construit intre anii 1907 si 1913 multumita donatiilor si contributiilor din intreaga lume. Din anul 1922 aceasta cladire este sediul Curtii Internationale de Justitie. Acest organism judiciar, format din 15 judecatori, si-a reanoit activitatea dupa incheiarea celui de al Doilea Razboi Mondial, devenind instanta suprema de justitie ONU.
Cultura
Intre sec. XVI si XVII orasul a devenit un important centru al portretisticii, peisagisticii, al sculprurii al mestesugului aurarilor, aici fiind deschisa galeria regala de pictura Mauritshuis. Traditiile artistice au fost continuate si in sec XIX de as anumita „Scoala de la Haga” in care au fost activi pictori de seama precum Issac israels si Anton Mauve. Din aceea perioada dateaza numeroase biserici (cum ar fi Nieuwe Kerk) sau Palatul Huis ten Bosch (resedinta regala). La Haga au studiat , printre altii, Vincent van Gogh si Piet Mondrian.
Festivalul de Jazz de la Haga este un eveniment la care se merita sa participi, precum si KoninginneNach, o serie majora de evenimente tinute inaintea de Ziua Reginei Beatrix. Jazz in de Gracht si North Sea Jazz Festival sunt alte doua evenimente muzicale gazduite de oras in Iulie. Insa un eveniment precum Tong Tong Festival este cu totul altfel definit, anume, accentueaza importanta culturii indoneziene, fiind unul dintre cele mai mari festivaluri eurasiene din intreaga Europa. Festivalul Milan Hindustani si Bazarul Schilderswijk pot fi considerate ca rotunjind atmosfera plina de evenimente a orasului Haga.
Ce merita vazut:
Muzeul de Istorie din Haga, Muzeul Municipal, Muzeul Paleis, Muzel National al Postei, precum si Muzeul Statuilor Marii, Galeria Mauritshuis si Muzeul Portii Inchisorii din Haga reprezinta cateva dintre multele atractii care vorbesc despre trecutul istoric al locului, despre contributia numitor artisti la patrimoniul cultural al orasului, sau despre valorile pe care Haga le apreciaza cel mai mult. Binnenhof, Palatul Noordeinde, Palatul Pacii si Madurodam intregesc imaginea de ansamblu a obiectivelor turistice din Haga.
În Muzeul de Istorie din Haga vei deveni familiarizat cu istoria plin? de culoare, el este situat în centrul istoric .
Din secolul al 18-lea cladirea a fost folosita ca un hotel, tribunal si muzeu din 1986.
Muzeul dispune de o cladire speciala numita „Salon”, unde copiii pot descoperi cum era viata în Haga in jurul anului 1900. Copiii pot lua un loc la un birou de la scoala cu o suta de ani în urma si de a folosi obiecte reale de atunci.
Galeria regala de pictura Mauritshuis este un motiv suficient pentru a vizita acest oras al Olandei de Sud.
Fosta resedinta a contelui Johan Maurits van Nassau-Siegen, guvernator (1636-1644) al Braziliei olandeze, cuprinde astazi o mare colectie de arta, incluzând lucrari de pictori olandezi celebri cum ar fi Jan Vermeer van Delft, Rembrandt van Rijn, Jan Steen, Paulus Potter si Frans Hals precum si lucrari ale pictorului german Hans Holbein cel Tânar.
Mauritshuis a fost muzeu de stat pâna la trecerea în proprietate particulara, în anul 1995. Fundatia înfiintata atunci a preluat atât responsabilitatea îngrijirii cladirii cât si pe cea a conservarii colectiei, care este închiriata pe termen lung.
Mauritshuis este unul din cele mai celebre muzee din Olanda si are ca scop mentinerea acestui statut dobândit. Muzeul colaboreaza în mod regulat cu alte muzee celebre din alte tari.
Arhitectii cladirii au fost Jacob van Campen si Pieter Post.
Ideea de Palat al Pacii a venit de la o discutie in 1900 intre diplomatul rus, Friedrich Martens si diplomatul american, Andrew Dickson White, gandindu-se la o locatie pentru Curtea Permanenta de Arbitraj, care a stabilit prima Conferinta de Pace de la Haga in 1899.
White l-a contactat pe prietenul sau, filantropul Andrew Carnegie propunandu-i acest proiect. Carnegie a avut rezervele sale, si la inceput a fost interesat numai de a dona bani pentru infiintarea unei biblioteci de drept international. White, cu toate acestea a reusit sa-l convinga pe Carnegie, iar in 1903 Carnegie fost de acord sa doneze 1,5 milioane dolari (40 milioane dolari in dolarii de azi) necesari pentru Palatul Pacii, precum si sa-l doteze cu o biblioteca de drept international.
La inceput, Carnegie pur si simplu a vrut sa doneze banii direct Reginei Wilhelmina a Olandei pentru construirea palatului, dar problemele juridice i-au interzis acest lucru, si in noiembrie 1903 Stichting Carnegie a fost desemnat pentru a participa la constructia, administrarea si intretinerea Palatului.
Binnenhof este un complex de cladiri in Haga . Acesta a fost locul de intalnire al Parlamentului olandez inca din 1446 si a fost centrul politic olandez pentru multe secole.
Motivul pentru care Contele Floris IV a achizitionat terenul in 1229, a fost de a-si construi conacul, alaturi de micul lac pe care l-a numit Hofvijver sau Curtea Pond. In jurul acestora au mai fost construite o serie de cladiri, dintre care multe sunt bine cunoscute, cum ar fi Ridderzaal ( Sala Mare), unde regina isi tine discursul anual la Prinsjesdag.
Unul dintre turnuri, cunoscut pur si simplu ca „Micul Turn” a fost biroul primului-ministru al Tarilor de Jos din anul 1982.
Familia regala a Olandei are patru palate , unul dintre ele e Palatul Noordeinde acesta serveste ca birou de lucru al Reginei Beatrix înca din 1984.
In 1533 Willem van de Goudt a transformat aceasta cladire dintr-o ferma intr-o resedinta spectaculoasa . Pilonii fermei originale înca pot fi vazuti în actuala pivnita a palatului.
Din 1566 pâna în 1591, palatul a avut un alt proprietar. Dupa aceea a fost pus gaj, iar, în 1595, a fost cumparat de catre Statul Olandez pentru Louise de Coligny, vaduva lui William de Orange, si fiul sau Printul Frederik Hendrik.
În 1609, în semn de recunostinta fata de contributia lui William pentru patrie, Statul a facut cadou palatul familiei lui William. Frederik Hendrik a marit casa considerabil, numita în acele vremuri Oude Hof. El a început apoi sa achizitioneze loturile de teren din împrejurimi. Arhitectii Pieter Post si Jacob van Campen, care au construit Palatul Huis ten Bosch în 1645, au fost printre arhitectii invitati sa contribuie la modificari.
Modificarile cuprindeau lungirea cladirii principale si adaugarea de aripi laterale pe ambele parti, formându-se astfel forma caracteristica a literei H, pastrata pâna în ziua de azi. Dupa moartea lui Frederik Hendrik din 1647, vaduva sa, Amalia van Solms, si-a petrecut cea mai mare parte din timp la Oude Hof. Dupa moartea acesteia din 1675, casa a fost mai mult sau mai putin goala, pentru mai multi ani. Dupa moartea lui Regele William III în 1702, casa i-a revenit Regelui Frederick William al Prusiei, nepot al lui Frederik Hendrik.
În 1754, Regele Frederick cel Mare al Prusiei, i-a vândut lui William V toate proprietatile sale din Olanda. Fiul lui William V, care a devenit mai apoi Regele Willem I, si-a stabilit resedinta la Oude Hof în 1792. Dar dupa ce francezii au invadat Olanda în 1795, în timpul razboaielor Revolutiei Franceze, el si familia sau au fost fortati sa se mute în Anglia. Oude Hof a devenit proprietate a Republicii Batave si prin urmare proprietate a statului, statut pe care îl are si în prezent.
În 1813, dupa caderea Regelui Louis Bonaparte, Printul Willem s-a întors în Olanda, unde a fost declarat Print suveran.
Constitutia acelor vremuri spunea ca statul trebuie sa asigure suveranului o resedinta de iarna si una de vara. Initial au fost planuri ca sa se construiasca o noua resedinta de iarna, dar mai apoi s-a ajuns la decizia de a fi extins Oude Hof-ul.
Regele Willem I s-a mutat în Palatul Noordeinde în 1817, locuind acolo pân? la abdicarea sa din 1840. Succesorul sau, Regele Willem II, nu a locuit deloc la Noordeinde.
Precum bunicul sau, Regele Willem III a folosit Noordeinde drept resedinta de iarna, desi prefera sa locuiasca la resedinta sa de vara, Palatul Het Loo din Apeldoorn. În 1876, el a pus sa fie construite gradinile din spatele Palatului Noordeinde.
Chiar si dupa ce Willem III s-a casatorit cu Regina Emma, familia regala a continuat sa foloseasca Noordeinde drept resedinta de iarna. Fiica lor, printesa Wilhelmina, a fost nascuta aici, în 1880, Regina Emma si fiica sa îsi petreceau iernile la Noordeinde, dupa moartea Regelui din 1890. În 1895 Regina Regenta a pus bazele Arhivei Regale, construita în pivnitele palatului.
În 1901, Regina Emma s-a mutat la Palatul Lange Voorhout, în prezent Muzeul Escher, în timp ce regina Wilhelmina si sotul sau Printul Hendrik au ramas la Noordeinde.
Pâna la invazia germana din 1940, Regina Wilhelmina a folosit foarte des Palatul Noordeinde. Dupa razboi, palatul a fost folosit ca resedinta de iarna a Reginei.
În 1948, partea centrala a palatului a fost distrusa de foc. În acelasi an, Juliana a accesat la tron. Ea a preferat Palatul Soestdijk ca resedinta oficiala, desi anumiti membri ai familiei regale au continuat sa foloseasca birourile din Noordeinde.
Între 1952 si 1976, Institutul de stiinte Sociale îsi avea sediul în aripa de nord a Palatului. Dupa ce a fost restaurat, palatul a devenit locul de munca a Reginei Beatrix în 1984.
Gradinile palatului sunt deschise publicului.
Muzeul de papusi din Haga adaposteste o colectie de aproximativ 1000 de exponate .Unele dintre acestea au peste 200 de ani.
In turnul Bisericii Grote Kerk se afla cel mai mare carilon olandez format din 51 de clopote. Cel mai vechi dintre acestea poarta numele de Iisus.
Museum Gevangenpoort prezinta viata din perioada medievala insa dintr-o perspectiva diferita. Veti putea vedea aici o serie de instrumente de tortura folosite in închisorile acelor vremuri.
Bucatarie
Haga nu exceleaza intr-o oferta de delicii locale. Dimpotriva, este renumita pentru bucataria internationala care este reprezentata aici de multele restaurante care s-au dezvoltat ca urmare a puternicei influente venite din partea imigrantilor si a turistilor. Cea mai notabila dintre toate este bucataria indoneziana, apreciata atat de localnici, cat si de vizitatori, insa si mancarea indiana este o alternativa la fel de inspirata ca prima. Insa, anumite specialitati ale regiunii pot fi incercate in Haga, dintre care Hollandse nieuwe (saramura de hering) este un imperativ gastronomic.
Transport Public
Haga are un sistem excelent de transport public. Peste 30 de autobuz si liniile de tramvai va pot duce rapid si în siguranta la destinatie în si în jurul Haga.
OV-chipcard este sistemul cel mai comun de a plati pentru tramvaie si autobuze din întreaga Olanda. Daca nu aveti un OV-chipcard, puteti plati în numerar.
Taxiurile nu aplica tarife speciale pe timp de noapte iar statiile de taxi le gasiti adesea langa statiile de tranvai sau gara , GCab -taxiurile verzi- este un vehicul complet electric, care este curat si silentioas . Exista, de asemenea, posibilitatea de a închiria aceste taxiuri special pentru un tur de oras de 1 ora.
În 2007, taxi scutere cunoscut sub numele de Tuk Tuks a intrat în circuit insa ele nu circula pe timpul iernii.
Calatoria cu trenul are mai multe avantaje: trenuri în Tarile de Jos sunt foarte confortabile si curate si de cele mai multe ori personalului vorbeste limba engleza.
RandstadRail este o legatura feroviara între Haga, Zoetermeer si Rotterdam, o alternativa serioasa la masina pentru calatorii de între zece si 30 de kilometri.
