Limba: italiana
Moneda: Euro
Electricitate: 220 volti AC/50Hz. 2-fisa de aderenta.
Prefixul telefonic: +39 (Italia). 041 (Venetia).
Codurile de urgenta: 118 Salvare / Pompieri 115
Politia 113
Fus orar: Ora Europei Centrale (GMT +1)
Posta centrala: Salizzada del Fondaco dei Tedeschi (2 minute de la Podul Rialto)
Principalele Birouri de informatii turistice: Piazza San Marco 71 / F
Nu sunt aspecte certe asupra originii orasului: cu toate legenda locala acrediteaza ziua de 25 martie a anului 421 drept moment al întemeierii Cetatii, se pare ca Venetia s-a nascut ca urmare a fluxului de refugiati care au abandonat câmpia padana sub amenintarea invaziei longobarde din nordul Italiei în anul 568.
În apogeul puterii sale, Venetia controla mare parte din coasta Marii Adriatice, multe insule din Marea Ionica si Marea Egee, era principala putere militara în Mediterana orientala si se numara printre principalele forte comerciale din Orientul apropiat. Punctul culminant al Imperiului colonial venetian a fost atins în urma Cruciadei a patra, în vremea dogelui Enrico Dandolo, atunci când, ca o consecinta a cuceririi Constantinopolului de catre cruciatii venetieni si non-venetieni, în 1204 a fost întemeiat Imperiul latin de Constantinopol, un stat dominat din punct de vedere comercial de Republica Venetia, iar aceasta din urma a intrat în posesia mai multor insule din Marea Egee (precum Negroponte – astazi Eubea, Naxos, Chios etc., ulterior si Creta, precum si orasele Modon si Coron din Peloponez. Începând cu primii ani ai secolului al XV-lea, teritoriul republicii s-a extins si în Italia de nord, prin supunerea oraselor învecinate (Padova, Vicenza, Verona etc.) si a regiunii friulane. Astfel, în a doua parte a secolului respectiv, dominatia venetiana se întindea pâna la fluviul Adda, incluzând noi orase, precum Bergamo si Brescia.
În 17 octombrie 1797 “Municipalitatea Venetia” înceteaza sa mai existe, fiind cedata Austriei. Veneto, Istria, Dalmatia si Cattaro au format “Provincia veneta a Imperiului Austriac. Austriecii au intrat în oras pe 18 ianuarie 1798. Din 1866, Venetia a intrat în componenta Regatului Italiei.
Alte importante monumente venetiene sunt: Arsenalul, Bazilica Santa Maria della Salute si Bazilica Santa Maria Gloriosa dei Frari.
Murano este poate cea mai faimoasa insula din Laguna, cu o traditie importanta în prelucrarea artizanala a sticlei.
Torcello, considerata cea mai mica dintre insulele lagunare, are un nobil trecut, chiar daca astazi are câteva zeci de locuitori.
Lido di Venezia este o fâsie de pamânt care se întinde în mare. Aici se poate merge cu masina si se poate face plaja.
Pellestrina delimiteaza, împreuna cu Lido, peninsula Chioggia si peninsula Jesolo, de laguna.
Desigur ca exista si detractori, cei care nu au reusit sa suprapuna imaginea virtuala a orasului cu cea reala, dar majoritatea oamenilor adora acest oras, imaginandu-l ca un simbol al iubirii, inspirati de povestile de dragoste adapostite de zidurile scorojite ale cladirilor.
Insa nimeni nu poate tagadui ca este ceva cu acest loc, ceva care continua sa fascineze generatii de turisti, ademeniti de faima si de istoria orasului care pluteste pe apa.
Venetia cu bune si cu rele
Primul lucru pe care nu il veti putea evita este aglomeratia teribila de care nu veti scapa nici macar in extrasezon, asta pentru ca aici nu exista extrasezon, exista doar perioade foarte aglomerate si perioade aglomerate. Venetia este orasul care nu oboseste si nu doarme niciodata.
Daca sunteti hotarati sa fiti romantici cu orice pret, atunci trebuie sa fiti bine pregatiti la acest capitol, pentru ca in Venetia romantismul nu este ieftin deloc, ceea ce este oarecum normal, daca tinem cont de faptul ca este una dintre cele mai populare destinatii din lume. Unul dintre “sporturile” preferate ale localnicilor inventivi este expolierea turistului, iar motivele nu lipsesc niciodata.
Mai mult decat atat, daca faceti parte din categoria celor care prefera se profite de perioada reducerilor pentru a-si face cumparaturile, atunci nu sunteti prea inspirati alegand Venetia ca destinatie. Reducerile de aici, pe langa faptul ca sunt insignifiante, sunt numai pentru localnici.
Stradutele orasului sunt de fapt un labirint, iar daca vrei sa le dai de capat trebuie sa citesti peretii. Toate acele stradute inguste si intunecate, duc catre kilometrul 0 al Venetiei: piata San Marco. Ispitele care te vor abate de la drum nu vor intarzia sa apara: magazine mari si spectaculoase, buticuri mici si colorate, tarabe cu suveniruri, vinoteci sau cofetarii ale caror vitrine descopera cele mai nebunesti forme de prajituri.
Daca nu gustati o prajitura, puteti incerca una dintre feliile mari de pizza, care se comercializeaza in mici buticuri si se consuma chiar pe strada. Avantajul este ca pizza este delicioasa, sortimentele sunt variate, iar pretul unei felii mari variaza intre 2.5 si 5 euro.
In trecut, Palatul Dogilor cuprindea toate inchisorile Venetiei, iar conditiile din aceste inchisori erau departe de a fi umane. Cel mai celebru fugar, si singurul de altfel, este Giacomo Casanova.
Casele imperiale si regale o comandau atat pentru ferestre, cat si pentru design interior.Din sticla de Murano se confectionau cele mai inedite obiecte: pantofi, scaune, tablouri, vesminte de ceremonie. Faima ajunsese atat de mare, incat sticlarii erau unii din cei mai bogati oameni, care in timp au intemeiat adevarate dinastii economice.Pentru ca secretul prelucrarii sticlei sa nu fie divulgat, sticlarilor li se interzicea sa parasesca Venetia, si chiar insula.Asa se face ca la un moment dat, fiind obligati sa ramana acolo, si-au construit palate iar insula a devenit o zona rezidentiala mult ravnita. Unul din familie era sticlar si se autosechestra prin meserie, dar famila lui beneficia de bogatii si faima de neimaginat.Sticlarii aveau foarte multe alte drepturi si beneficii.Votul lor era esential si inexpugnabil.Una dintre ultimele inventii(sec.18) foarte cautate pe care le-au facut sticlarii au fost mastile de sticla pentru carnavalul din Venetia.
8.Carnavalul din Venetia este poate cea mai evidenta trasatura a venetienilor: extremismul. De ce? Carnavalul nu evidentiaza atat dorinta de sarbatoare a Venetiei, cat mai ales nevoia evadarii din anumite stransori. Carnavalul este vechi de cel putin 10 secole si isi are inceputurile in vremea in care orasul reusea sa mai supravietuiasca inca unei epidemii de ciuma, holera sau tifos. Apele care inconjurau orasul il si condamnau din cand in cand.Nefiind foarte curate(totul se arunca in apa, care mai incolo se folosea la treburile casei), permitand apoi intrarea in oras a vaselor care veneau din toata lumea si care nu aduceau doar matasuri, mirodenii, bani, hrana, ci si boli, sobolani si dezertori, apele au fost atat viata cat si moartea Venetiei de multe ori.
Aceata e in mare si in foarte putine cuvinte, Venetia.Intorcandu-te spre continent, pe acelasi Ponte delle liberta pe care ai ajuns in Venetia, dar de data aceasta parasind orasul, nu vei mai avea cuvinte.Si ar fi bine sa taci. In fata unei minuni, taci.Cand nu-ti crezi ochilor, taci.Cand esti depasit, taci.In sinea ta vei sti ca nu ai trait degeaba daca ai vazut Venetia.Ca si cum ai fi vazut Atlantida.Poate si ea a existat candva.La fel de surprinzatoare, incat nu mai crede nimeni azi ca a existat in realitate. Ce se va crede despre Venetia peste 200 de ani?Vei fi crezut ca ai vazut-o?Ca era acolo?
Acest cartier este considerat centrul si inima Venetiei.Fiecare turist care a vizitat Venetia se poate mandri macar cu o fotografie facuta cu simbolul orasului hranind porumbeii sau in fata palatului dogilor si nu in ultimul rand zambind in fata camerelor de pe podul Rialto.
Centrul orasului, Piata San Marco(Piazza di San Marco) este considerat „cel mai frumos salon al lumii” cu o atmosfara speciala, o istorie fascinanta, spatiu cu o identitate aparte datorita arhitecturii cat si datorita numeroaselor reprezentari in arte plastice.Pe o latura a acestui loc aproape magic, unic in lume, se inalta o cladire la fel de vestita ca tot ceea ce o inconjoara. Este vorba de Turnul cu ceas (Torre dell’ Orologio). Un oras atat de cunoscut de-a lungul istoriei nu putea fi lipsit de o asemenea comoara. Turnul a fost construit in anul 1496 de catre Mauro Codussi in stil renascentist. Clopotnita(Campanile) are o inaltime de aproximativ 100 metri si se inalta maestuos in fata bazilicii Sf Marco inca din anul 1912, oferind o priveliste impresionanta asupra orasului Venetia. In imediata apropriere se afla Loggetta care din 1540 face parte dintre cladirile din piata San Marco.Renumita biblioteca venetiana Marciana este asezata in Piazzetta dei Leoncini langa Canal Grande.Acest grandios edificiu in stil clasic este opera arhitectului Jacopo Sansovino si a luat fiinta ca urmare a donatiei efectuate de cardinalul grec Bessarion pentru adapostirea valoreasei colectii de codice latinesti si grecesti. In interiorul acestui edificiu se afla si Muzeul Arheologic cu statui romane si grecesti. Pa ambele parti a Piazzettei se afla cate o statuie din granit ,una reprezentandu-l pe Sf. Teodor iar cea de a doua Leul Sf. Marco.
Palatul Dogilor (Palazzo Ducale)
Programul Palatului Dogilor: 22.03 – 02.11 intre orele 9.00-19.00; 03.11 – 21.03 intre orele 9.00-7.00. Muzeu: in data de 25.12 si 01.01 inchis.
Pretul unui bilet intreg este 12 Euro. Pretul biletului cu reducere este 6.5 Euro.
Podul Suspinelor (Ponte dei Sospiri)
Podul suspinelor a fost construit in 1600 de catre Antonio Contin leaga Palatul Dogilor de Inchisoarea Regala.Pe acest pod treceau condamnatii in drumul lor spre celulele in care urmau sa isi ispaseasca pedeapsa, si prin ferestrele dantelate puteau vedea laguna si libertatea pentru ultima oara. Suspinele lor se auzeau in noapte si i-au impresionat pe venetieni. Din acest motiv a primit numele de Podul Suspinelor.
Basilica Sf. Marcu (La Basilica di S. Marco)
In anul 829 au fost aduse din Alexandria moastele Sfantului Apostol si Evanghelist Marcu in Venetia. Cu aceasta ocazie autoritatile au hotarat sa inalte o biserica in cinstea lui.Asa a luat fiinta intre sec. XI si XV grandioasa bazilica Sf.Marcu care este cea mai cunoscuta si mareata dintre bisericile Venetiei, cat si unul dintre cele mai elocvente exemple de arhitectura bizantina. In decursul timpului structura de baza a basilicii a fost neatinsa. Nu se poate spune insa acelasi lucru si despre pictura si decoratiile acesteia care au suferit schimbari majore, ajungand in cele din urma la actualul complex de elemente si un amestec de stiluri bizantine si gotice, romane si islamice, ceea ce ii confera o frumusete aparte.Intrarea in basilica este gratuita. In Pala d Oro intrarea costa 2.5 Euro. In tezaur intrarea costa 3 Euro(biletele cu reducere costa 1.5 Euro)
Podul Rialto (Ponte di Rialto)
Acest pod este cel mai frumos, cel mai renumit si cel mai vechi dintre cele trei poduri de pe Canal Grande. La inceput a fost construit din lemn, asa cum se poate vedea pe o pictura a lui Carpaccio daca facem o vizita la Galeria Academiei. In anul 1500 conducatorii orasului au hotarat ca sa-l construiasca din piatra iar pentru arhitectura si-au trimis proiectele Michelangelo, Palladio si Sansovino dar proiectul lui Antonio da Ponte a reusit sa intre in gratiile venetienilor. Inca din anul 1592 acest pod este cel mai frecventat punct de atractie al Venetiei.
Teatrul la Fenice (Teatro la Fenice)
In anul 1792 si-a deschis portile pentru prima oara vis-a-vis de biserica San Fantin. Teatrul a fost reconstruit de doua ori, ultima oara din cauza incendiului din 1996. Intrarea in teatru costa 7 Euro.Detalii despre program puteti obtine accesand site-ul www.teatrolafenice.it.
Teatrul Goldoni (Teatro Comunale Carlo Goldoni)
Teatrul Goldoni a fost inaugurat in anul 1622 sub numele de Vendramin, San Salvador sau San Luca. Abia in anul 1752 au reusit sa-i dea numele celebrului dramaturg italian recunoscut pe plan international Carlo Goldoni. Din anul 1979 functioneaza din nou ca teatru, cand dupa o lunga restaurare Goldoni si-a deschis portile cu doua comedii celebre Miradolina si Gazda. Detalii despre program aici puteti sa aflati.
In afara de aceste obiective acest cartier va mai ofera multe lucruri interesante: stradute inguste, aproape fiecare dintre ele cu cate o istorioara proprie, bisericile care desi nu se pot compara cu monumentala Basilica totusi merita vizitate si admirate minunatele picturi si mozaicuri de pe pereti, si nu in ultimul rand acele palate si case a caror pereti de secole intregi sunt spalate de canalele si apele lagunei.
Cateva sfaturi pentru cei care au programat un circuit care cuprinde si Venetia. Ce-i de vazut?
Trebuie sa stiti ca Venetia este diviza in doua parti de Canal Grande si impartita, inca din secolul al XI-lea ,in 6 cartiere (sestieri in dialectul venetian): Santa Croce, San Polo, Dorsoduro, San Marco, Cannaregio si Castello.
De la Piazzale Roma (autogara Venetiei, ultimul loc in care se poate ajunge cu masina) cumparati o harta si incercati sa mergeti pe jos urmarind indicatiile “Per Rialto” si “Per San Marco” . O sa vedeti Scuola Grande di San Rocco (una dintre cele 6 mari “scoli” venetiene) cunoscuta pentru picturile realizate de Tintoretto, biserica Frari-una dintre cele mai mari biserici gotice din Venetia-opere de Tiziano. Bellini, Donatello.
Intre San Rocco si Frari puteti face o pauza la Gelateria “Millevoglie” pentru a manca una dintre cele mai bune inghetate artigianale din Venetia.
Trecand de Campo San Polo luati prima strada la stanga-C. Luganegher (in dialectul venetian, cel care facea carnati), o sa vedeti una dintre cele mai ascunse si pitoresti zone ale Venetiei -Campiello Albrizzi cu cele doua stradute foarte inguste: Calle del Fruttarol si Calle della Raffineria. Zona aceasta, in secolele 15-18 era si un fel de zona “red lights” a Venetiei.
Inainte de a ajunge la Podul Rilato incercati sa treceti prin piata de peste, vizitati cea mai veche biserica a Venetiei San Giacometto (intrarea e gratuita) si uitati-va cu atentie la statuia situata in fata bisericii, pe partea stanga, spre strada cu tarabele pline de “souveniruri” , o sa vedeti asa-zisul Cocosat de la Rialto (il Gobbo di Rialto).
De pe Podul Rialto , pe partea stanga ,partea cu piata, aveti Palatul Camerlenghi, iar in dreapta Fondaco dei Tedeschi-un fel de reprezentata comerciala a negustorilor germanici la Venetia(acum sediul Postei centrale).
De la Rialto la San Marco sunt numai 10-15 minute de mers pe jos, facand “Calle dei Fabbri” sau “Mercerie”. chiar daca ramaneti numai cateva ore la Venetia trebuie sa intrati neparat in Biserica San Marco. Ca su stati la coada (se poate intampla sa asteptati si o ora) va sfatuiesc sa intrati pe web-site-ul www.alata.it si sa rezervati intrea , e gratis. Daca doriti sa vedeti si Altarul de aur (a fost realizat timp de cateva secole de aurarii venetiani si contine sute de pietre pretioase) trebuie sa platite .
Un sfat important: in bisericile catolice trebuie sa aveti umerii acoperiti, deci bluzele, tricourile cu bretele si fara maneci nu sunt acceptate.
Uitati-va atenti la mozaicurile care se gasesc pe fatada bisericii, cel mai vechi este cel din stanga (cu imaginea bisericii), a fost realizat in secolul al XII-lea. Uitativa atenti si la arcurile care acopera intrarea principala in Biserica, la mozaicurile de la intrare cu Vechiul testament-in stanga aveti “facerea lumii”, la cele din interior cu scene in Noul testament.
Piata San Marco (este singura care se numeste “piazza” la Venetia celelalte piete se numesc “Campo” -camp, sau “Campiello”-camp mai mic.
Puteti admira in fata bisericii, “ala Napoleonica”- construita la cererea lui Napoleon cand acesta a cucerit Venetia(1797). In stanga si in dreapta aveti “Procuratiile” sediul procurorilor cei care se ocupau de supravegherea biserici San Marco si cartierelor venetiene. In dreapta aveti turnul cu ceas (se zice ca guvernul Venetian a scos ochiii celor doi artizani care au construit mecanismul) iar in dreapta Campanile (clopotnita).
Admirand Palatul Dogilor uitati-va bine la prima poarta, (cea spre biserica) se numeste Porta della Carta si a fost realizata in stil gotic in secolul al XV-lea de Bartolomeo Bon. Uitati-va la statuia celor 4 “Mauri” , la cele doua coloane de langa Biserica “i pilastri acritani” aduse in 1256 de la San Giovanni d’Acri (actualul Liban), la cele doua coloane situate in fata apei cu leul simbolul Sfantului Marco si statuia lui San Todaro (Sf. Teodor)primul sfant protector al Venetiei (pana in 828).
De pe Ponte della Paglia (Podul Paielor) puteti admira Puntea Suspinelor construita in stil baroc in secolul al XVII-lea si care facea legatura intre palatul dogilor si inchisori.
In fata Pietei se gasesete insula San Giorgio cu Biserica realizata de Palladio-marele arhitect al Renasterii Venetiene, iar in dreapta la intrarea in Canal Grnade aveti Punta della Dogana, fosta vama a Venetiei cu Biserica La Salute contruita de Longhena dupa epidemia de ciuma din 1630.
Pentru a va intoarce, puteti lua vaporul “vaporetto” N
1. Toata lumea vrea cu gondola . Sfatul meu este sa nu te urci intr-una condusa de vreun batranel cu tricou in dungi , o sa adormi leganata pe apa de plictiseala , si o sa iti ia o gramada de bani , cum au patit prietenii mei . Iti recomand sa cauti un tanar viguros , cu voce de tenor si spor la vaslit. Preturile se pot negocia mai ales daca alegi o perioada a zilei cum e lunea sau martea dimineata cand sunt putini turisti .
2. La fiecare colt o gramada de buticuri scumpe care vand aceasi marfa : sticla colorata , masti , luminari decorative , sfatul meu este ca sa cauti magazinele de la periferia orasului , unde o sa fii surprinsa de preturile cu pana la 80% mai ieftine ca in centru . Cum poti ajunge in periferie ? Cu un autobus sau si mai bine cu un water-bus , sa fie mai interesant drumul pe apa . Un autobus costa in jur de 4Euro si un water-bus 12 Euro .
3. Daca totusi ai ceva banuti iti recomand “Barul Lui Harry”, o sa-l gasesti usor , e foarte popular in Venetia . Acesta e locul unde celebrul Hemingway obisnuia sa-si bea espresso-ul si sa scrie . Apusurile vazute de aici sunt dementiale !