Ciresul este cu siguranta una dintre cele mai frumoase plante ornamentale, ideala atat ca planta de gradina, cat si ca pom de livada. Una dintre particularitatile acestei plante este usurinta de cultivare, care, combinata cu foarte putine masuri de protectie a plantelor, o face sa fie cel mai usor de gestionat si de cultivat in propria gradina.
Dar ce este ciresul si de unde provine?
Ciresul este o planta apartinand familiei Rosaceae, originara din Asia, dar care s-a raspandit ulterior in Europa. Originea sa geografica se afla intre Marea Neagra si Marea Caspica, in timp ce raspandirea sa in Europa dateaza din secolul al XVII-lea.
Ciresul ofera flori spectaculoase, mai ales in timpul primaverii. Este un arbore cu frunze caduce care poate atinge o inaltime de pana la 30 de metri si, fiind deosebit de longeviv, poate trai pana la 100 de ani. Ciresul reuseste sa atinga o asemenea dimensiune tocmai datorita sistemului sau de radacini late si adanci.
Trunchiul sau este deosebit de maiestuos si valoros, fiind adesea folosit pentru productia de mobilier.
Frunzele sale sunt dispuse alternativ pe ramuri si au o forma ovoidala cu marginea zimtata, pot avea intre 7 si 12 cm lungime si o culoare verde inchis, iar floarea ciresului este hermafrodit si alba.
Fructul sau,este o drupa rosie care poate varia ca marime si intensitate a culorii in functie de soi, avand dimensiuni cuprinse intre unu si doi centimetri, in timp ce unele soiuri au o culoare rosie deosebit de intensa, pana la a parea aproape neagra. In interiorul fructului gasim coaja care ii protejeaza samanta.
Caracteristicile ciresului japonez
Spre deosebire de ciresii obisnuiti, un cires japonez roz-inchis Royal Burgundy nu produce niciun fruct, ci este apreciat in special doar pentru minunatele flori roz pastel pe care le produce. In Japonia, ciresul din Japonia se numeste Sakura si este cunoscut in special pentru scurta, dar minunata sa inflorire. Pentru japonezi, ciresul simbolizeaza cursul vietii umane prin crestere, inflorire si decadere, care fac parte din destinul natural.
De-a lungul timpului, japonezii au creat un numar infinit de hibrizi si varietati, fiecare mai spectaculoasa decat cea precedenta, diferite tipuri de cires care difera in ceea ce priveste obiceiul, perioada de inflorire, forma, marimea si culoarea florilor, dar toate varietatile au putine cerinte si sunt deosebit de usor de cultivat. De la ciresul salbatic la ciresul pitic sau bonsai, o reproducere a ciresului traditional, care este foarte mic si poate fi cultivat cu usurinta in propria casa datorita cerintelor reduse de cultivare a plantei.
Cum se cresc copaci de cires?
Ciresele cresc cel mai usor in soluri adanci, fertile si acide, dar se multumesc cu putin, atata timp cat solul este bine drenat, deoarece se tem de inecare.
De obicei, cel mai potrivit moment pentru transplantarea ciresilor este la sfarsitul iernii sau la inceputul primaverii, deoarece radacinile sunt superficiale, este mai bine sa se evite plantarea lor in locuri cu vant, iar in primii doi ani se recomanda sa se foloseasca un dispozitiv de taiere a scoartei de cauciuc pentru a evita ranirea scoartei.
Inmultirea ciresului, pe de alta parte, prezinta unele dificultati, deoarece este posibila doar inmultirea prin butasi a unor specii cu flori mici. Butasii de 8-10 cm lungime, semiletosi, se preleveaza in timpul verii de pe o ramura semimatura si pot fi apoi plasati pentru inradacinare in sol format din parti egale de turba si nisip.
De indata ce au inradacinat, se repotesc si se lasa sa ierneze intr-un pat rece. Abia in primavara pot fi repotestati a doua oara si apoi transplantati, iar dupa cel putin 1-2 ani, tinerii ciresi pot fi plantati.
